Țeapă cu credit și comision în avans: cum recunoști un intermediar fals?

Țeapa cu credit și comision în avans pornește mereu de la o promisiune și se termină cu o plată: îți „aprobă” un împrumut, apoi îți cere bani ca să-l „deblocheze”. Banii plecați nu se mai întorc, iar creditul nu există. Uneori, escrocii nu vor bani, ci datele tale, ca să ia credite în numele tău. Mai jos găsești semnele, verificările și pașii de urmat.

Cum arată o țeapă cu credit

Scenariile se repetă. Câteva exemple din 2026:

• Grupuri de Facebook mutate pe WhatsApp. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat în august 2026 despre oferte false de împrumut. Victimelor li se cereau numele, vârsta, ocupația, venitul, adresa, suma și scopul împrumutului, plus fotografii personale și ale cărții de identitate.
• Taxe plătite de mai multe ori. Într-un caz anchetat în 2026 în Bihor, anunțuri pe Facebook promiteau credite „în condiții avantajoase”. Victimele au plătit între 250 și 600 de lei în contul personal al autorului, unele chiar de șase ori. Creditul nu a venit.
• Firme care se dau drept autorizate. În martie 2026, Banca Națională a României a avertizat că un site lega fals numele BNR de oferte de credit. Nu exista nicio entitate înregistrată cu acel nume. BNR a cerut publicului să verifice registrele înainte de a răspunde unei oferte.

Fenomenul crește. Raportul DNSC pe 2025 arată că fraudele și tentativele de fraudă raportate au crescut cu 91%, de la 2.061 la 3.937 de cazuri.

Țeapa cu credit și comision în avans: semnele

Fiecare semn de mai jos e un motiv să te oprești. Două împreună sunt aproape o certitudine.

1. Ți se cer bani înainte să primești creditul. Numele variază: „taxă de deblocare”, „asigurare”, „taxă de notar”, „comision de dosar”. În cazul din Bihor, autoritățile au avertizat că solicitarea unor taxe în avans este un indiciu al unei posibile înșelătorii.
2. Plata merge într-un cont de persoană fizică, prin transfer instant, card reîncărcabil sau criptomonede. Un creditor real nu îți cere așa ceva.
3. Presiune de timp. „Oferta expiră azi”, „mai sunt două locuri”. Escrocii creează intenționat senzația de urgență. O cerere reală are pași clari; vezi cât durează un credit online și când intră banii în cont.
4. „Aprobarea” vine fără nicio întrebare despre venit, istoric sau contract. Mesaje de tipul „ești aprobat 100%, nu contează nimic” nu vin de la un creditor real. Legea îl obligă pe creditor să-ți evalueze bonitatea înainte de contract (OUG 50/2010, art. 30).
5. Ți se cer poze cu buletinul și cu cardul, codul de pe spatele cardului sau coduri primite prin SMS.
6. Discuția se mută pe WhatsApp sau Telegram, cu un „consultant” care nu are nume de firmă, sediu sau contract.
7. Site cu nume aproape identic cu al unei firme cunoscute, o literă în plus, alt domeniu.

Cum verifici un creditor sau un intermediar

Creditorul. IFN-urile care acordă credite sunt înscrise în registrele Băncii Naționale a României. Pe bnr.ro, la „Registre și liste”, secțiunea „Registrul instituțiilor financiare nebancare”, cauți denumirea exactă. Băncile sunt în „Registrul instituțiilor de credit”, pe aceeași pagină.

Firma din spatele site-ului. Un site serios afișează denumirea, CUI-ul și sediul. Caută firma după CUI și vezi dacă datele se potrivesc.

Intermediarul. Legea îi cere intermediarului de credit să-ți spună dacă lucrează exclusiv cu unul sau mai mulți creditori sau ca broker independent (OUG 50/2010, art. 77). Întreabă cu cine lucrează și verifică acei creditori.

Contractul. Costurile reale ale unui credit (dobândă, comisioane) apar în informațiile precontractuale și în contract. Le primești înainte să semnezi, nu după ce ai plătit ceva.

NextCredit nu îți cere niciun ban: serviciul este gratuit pentru tine, iar platforma este remunerată de creditorii parteneri. Lista partenerilor este publică, pe pagina partenerilor IFN.

Ce faci dacă ai plătit sau ai trimis buletinul

Viteza contează. În ordinea asta:

1. Suni la bancă imediat. Blochezi cardul și semnalezi tranzacția. Întreabă dacă o poate contesta sau rechema. Fii realist: dacă ai autorizat tu plata, recuperarea e dificilă și nu e garantată.
2. Păstrezi dovezile: capturi de ecran, conversații, numere de telefon, contul în care ai plătit, linkuri.
3. Faci plângere la Poliție.
4. Raportezi incidentul la DNSC, la numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
5. Dacă e implicată o firmă reală, poți depune o reclamație la ANPC, pe eservicii.anpc.ro, la „Reclamații Consumatori”.

Dacă ai trimis poze cu buletinul, urmărește-ți situația de la Biroul de Credit. Dacă apare un credit pe care nu l-ai luat, anunță imediat creditorul respectiv și Poliția. Vezi cum îți verifici raportul de la Biroul de Credit.

Atenție și la a doua țeapă: oferte de „ștergere din Biroul de Credit” contra cost. Biroul de Credit avertizează că astfel de firme pot cere taxe considerabile, fără succes garantat.

Cum trimiți o cerere în siguranță

• Scrie adresa site-ului direct în browser sau folosește un semn de carte salvat. Nu intra din linkuri primite pe mesaj.
• Verifică domeniul exact și că adresa începe cu https.
• Nu trimite niciodată coduri primite prin SMS, codul de pe spatele cardului sau parole.
• Nu plăti nimic ca să primești un credit.
• Citește contractul și informațiile precontractuale înainte să semnezi.

Răspunsuri despre cum funcționează o cerere găsești în secțiunea de întrebări frecvente NextCredit.